BISERICA ,,SFINȚII ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA’’
str. Stefan Mihaileanu nr. 66, Municipiul Constanta
Monument istoric de arhitectura de valoare locala cod LMI CT-II-m-B-02823
Biserica ortodoxă a fost construita intre anii 1937-38 dupa proiectul arhitectului Dumitru Ionescu Berechet - arhitectul Patriarhiei la acea vreme și în antrepriza arh. Andreescu, în timpul Primarului Horia Grigorescu și a fost sfintita în data de 17 octombrie 1938 de către Patriarhul Romaniei Miron Cristea (1919-1939), episcopul Constanţei Gherontie Nicolau şi arhiereul-vicar patriarhal Galaction Cordun, paroh fiind pr. Al. Moroianu.
Are o singură turla, peste naos, acoperită cu o cupolă. Nava și transeptul sunt boltite, boltile fiind exprimate în exterior, iar clopotnița inaltă ca o campanila, amplasata în colțul de Nord-Vest, atipică pentru o biserică ortodoxă, are o inaltime de 30 m și este acoperită cu o calotă semisferică.
Zidurile sunt placate la exterior, pe mai mult de jumatate din inaltime, cu piatra de calcar lucrată in bosaj. Catapeteasma este sculptata in marmura albă bogat ornamentata cu motive decorative vegetale,
opera sculptorului Schmiedinger din Bucureşti,
Pictura, de factura neobizantina, a fost executata in tehnica fresco, pe un fond de aur, de pictorita Nina Arbore între anii 1936 şi 1938, fiind ajutată de pictorii Virgil Manoliu şi Ghiţă Popescu-Mazilescu.
În interior se afla un policandru cu 104 lumini, şi sfeşnice împărăteşti din fier forjat, lucrate cu multă artă. Stranele arhiereşti, ale cântăreţilor şi ale credincioşilor sunt sculptate în lemn, fiind executate la liceul industrial din Constanţa.
În ziua de 6 august 1937 s-a făcut recepţia naosului şi pronaosului, comisia fiind alcătuită din episcopul Gherontie Nicolau al Constanţei, profesorul universitar George Oprescu, directorul Muzeului de Artă din Bucureşti, pictorul profesor universitar Camil Ressu, primarul Constanţei, Horia Grigorescu, preotul Ioan Roşculeţ, arhitectul şef al Patriarhiei Române, Dumitru Ionescu-Berechet, şi pictoriţa Nina Arbore.
Recepţia finală a avut loc la 19 noiembrie 1938.
Bombardamentele aviaţiei sovietice din 1941 au avariat grav atât Catedrala Episcopală a Constanţei, cât şi Palatul Episcopal. Ca urmare, Catedrala nu a mai putut fi folosită la săvârşirea sfintelor slujbe.
În locul ei au servit drept catedrale episcopale temporare mai multe biserici din Constanţa printre care şi biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“
Pictura a fost restaurată în anii 1980-1981 de către pictorul Gheorghe Ciobanu, paroh fiind preotul Aurel Cazacu, iar preot împreună-slujitor Dumitru Stănei, protopop al Constanţei.
După 1990, in timpul parohiatului preotului Constantin Lungu s-au efectuat lucrări de tencuieli exterioare în praf de marmură, revizuirea acoperişului, construirea lumânărarului, mochetarea bisericii, refacerea completă a instalaţiei de încălzire şi trecerea la sistemul de încălzire pe gaze.
Dupa anul 2010 intrega pictura in fresca a bisericii a fost restaurata.
